sâmbătă, 24 aprilie 2010

De ce-mi place acasa, cand ploua


Pentru ca ma pot trezi cat de tarziu, pot lenevi in pat, cu catelul cocotat pe burta mea.
Pentru ca ma indrept somnoroasa catre filtrul de cafea si parca deja simt mirosul, unul dintre preferatele mele
Pentru ca stiu ca am timp berechet de pierdut.
Pentru ca Ovidiu poate sa-si primeasca portia de dragoste binemeritata.
Pentru ca am timp sa plang dupa cartile care si-au gasit stapani prin toate colturile tarii.
Pentru ca ma gandesc la planurile de plecare, la aventuri neimaginate, la lupte cu moartea.
Pentru ca imi vad in poze prietenii de departe si le simt dorul cumplit.
Pentru ca mi-a venit ideea sa ma plimb prin ploaie, sa-mi inghete picioarele. Ma voi intoarce apoi la caldura asta care-mi face atata bine.
Cat regret ca n-am pervaz de tabla, ca sa-mi cante ploaia cantecul preferat...