joi, 29 aprilie 2010
sâmbătă, 24 aprilie 2010
De ce-mi place acasa, cand ploua
Pentru ca ma pot trezi cat de tarziu, pot lenevi in pat, cu catelul cocotat pe burta mea.
Pentru ca ma indrept somnoroasa catre filtrul de cafea si parca deja simt mirosul, unul dintre preferatele mele
Pentru ca stiu ca am timp berechet de pierdut.
Pentru ca Ovidiu poate sa-si primeasca portia de dragoste binemeritata.
Pentru ca am timp sa plang dupa cartile care si-au gasit stapani prin toate colturile tarii.
Pentru ca ma gandesc la planurile de plecare, la aventuri neimaginate, la lupte cu moartea.
Pentru ca imi vad in poze prietenii de departe si le simt dorul cumplit.
Pentru ca mi-a venit ideea sa ma plimb prin ploaie, sa-mi inghete picioarele. Ma voi intoarce apoi la caldura asta care-mi face atata bine.
Cat regret ca n-am pervaz de tabla, ca sa-mi cante ploaia cantecul preferat...
joi, 22 aprilie 2010
miercuri, 7 aprilie 2010
Pierdut prezumtie de nevinovatie...
Nu stiu altii cum sunt, dar mie nu prea-mi place sa incasez lovituri sub centura nemeritate.
Insa experientele recente imi spun fie ca trebuie sa ma obisnuiesc cu asta, fie ca tre sa ma apuc de vreun jujitsu ca sa stiu sa dau replica.
Prima faza: ajung cu sotul meu in parcare si hop, sare brutal la gatul lui unu' cu ceafa groasa si masina smechera. Ca el i-ar fi zgariat de dimineata bolidu' cu carutza noastra Logan, in tentativa de a da cu spatele.
Omul se agita violent pe langa Kaza, ignorand faptul ca sotia si copila lui erau de fata. Oricum stia ca el e vinovatul, doar mai ramanea sa arate el ce smecher e si cata dreptate are si, uite-frate, ca asa-s romanii, fac o boroboatza si pleaca mai departe fluierand a nesimtire.
Coincidenta face ca masina noastra - da, carutza Logan - era zgariata de mine, cu alta ocazie. Da' incearca tu sa dovedesti "domnului" ce si cum...Sa mai zic ca ne-a stricat seara?
A doua faza: vreau sa fiu si eu o stapana responsabila si-mi scot pentru prima data ever cainele de dimineatza la un pishu afara. In fata blocului, domnu' administrator, cu care n-am avut niciodata vreun conflict.
Da' si lui i s-a pus pata pe mine ca cica a vomitat javra mea in scara blocului. Ei nu zau? In cel mai rau caz, javra mea lingea pofticios voma (scuzati-ma) si mergea mai departe, gatuit de lesa trasa de moi. Dar s-a adjudecat: a mea potaie vomita in scara si se pisha imediat dupa, la intrare.
Mi-e si frica sa mai ies. Ce se mai intampla? In ce zodie am intrat? Ce constelatie misterioasa nu ne lasa sa traim linistit.
We are guilty as charge.
Insa experientele recente imi spun fie ca trebuie sa ma obisnuiesc cu asta, fie ca tre sa ma apuc de vreun jujitsu ca sa stiu sa dau replica.
Prima faza: ajung cu sotul meu in parcare si hop, sare brutal la gatul lui unu' cu ceafa groasa si masina smechera. Ca el i-ar fi zgariat de dimineata bolidu' cu carutza noastra Logan, in tentativa de a da cu spatele.
Omul se agita violent pe langa Kaza, ignorand faptul ca sotia si copila lui erau de fata. Oricum stia ca el e vinovatul, doar mai ramanea sa arate el ce smecher e si cata dreptate are si, uite-frate, ca asa-s romanii, fac o boroboatza si pleaca mai departe fluierand a nesimtire.
Coincidenta face ca masina noastra - da, carutza Logan - era zgariata de mine, cu alta ocazie. Da' incearca tu sa dovedesti "domnului" ce si cum...Sa mai zic ca ne-a stricat seara?
A doua faza: vreau sa fiu si eu o stapana responsabila si-mi scot pentru prima data ever cainele de dimineatza la un pishu afara. In fata blocului, domnu' administrator, cu care n-am avut niciodata vreun conflict.
Da' si lui i s-a pus pata pe mine ca cica a vomitat javra mea in scara blocului. Ei nu zau? In cel mai rau caz, javra mea lingea pofticios voma (scuzati-ma) si mergea mai departe, gatuit de lesa trasa de moi. Dar s-a adjudecat: a mea potaie vomita in scara si se pisha imediat dupa, la intrare.
Mi-e si frica sa mai ies. Ce se mai intampla? In ce zodie am intrat? Ce constelatie misterioasa nu ne lasa sa traim linistit.
We are guilty as charge.
joi, 1 aprilie 2010
De ce (nu)?
Gata, m-am trezit.
De ce acest blog?
Pentru ca a vrut Kaza, zi hazband.
Motivul meu e lipsa mea de perseverenta in toate domeniile vietii. O fi lene, o fi plictis?
Ce-o fi, o fi, aviz cunoscatorilor...
Ideea de la care Kaza si moi, Mira, am plecat, e ca vom scrie despre acelasi subiect, din perspective diferite. Adicatelea el scrie ceva si eu dau cu picioru' in castronul lui de budinca si fac alta, cu o noua aroma.
Ma cam indoiesc ca iese ceva diferit din moment ce vietile noastre, de cand s-au intersectat, tind sa semene tot mai mult una cu cealalta. Dar nu asta conteaza.
Husband, the game is on!
Pariuri, ceva?
P.S. A, si cum sunt eu mai capoasa, voi scrie si despre alte porcarii neinteresante, nu trebuie sa va obositi ochii cu ele.
Hai pa!
De ce acest blog?
Pentru ca a vrut Kaza, zi hazband.
Motivul meu e lipsa mea de perseverenta in toate domeniile vietii. O fi lene, o fi plictis?
Ce-o fi, o fi, aviz cunoscatorilor...
Ideea de la care Kaza si moi, Mira, am plecat, e ca vom scrie despre acelasi subiect, din perspective diferite. Adicatelea el scrie ceva si eu dau cu picioru' in castronul lui de budinca si fac alta, cu o noua aroma.
Ma cam indoiesc ca iese ceva diferit din moment ce vietile noastre, de cand s-au intersectat, tind sa semene tot mai mult una cu cealalta. Dar nu asta conteaza.
Husband, the game is on!
Pariuri, ceva?
P.S. A, si cum sunt eu mai capoasa, voi scrie si despre alte porcarii neinteresante, nu trebuie sa va obositi ochii cu ele.
Hai pa!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)